Prima oară /
marți, 14 august 2012 @ 15:10
Victor îmi explicase culorile prin mirosuri, forme, texturi sau temperatură. Învăţam acum să asociez culorile cu ce simţisem înainte. Iarba era moale, avea un miros proaspăt, aşa era verdele. Albastrul era fluid şi uşor ca apa, iar albul era pufos şi fin, era precum dantela sau vata de zahăr. Roşul era catifelat, dar firbinte precum focul. Galbenul era precum mirosul de vanilie şi cald ca o zi de vară. Rozul îmi amintea de petalele de trandafiri şi îmi oferea aceeaşi senzaţie ca şi mătasea. Maroul era dur, dar mirosea ca focul şi îmi amintea de zgomotul chitarii. Violetul îmi plăcuse însă cel mai mult. Era rece, dar îmi transmitea căldură, era precum muzica unei viori, era placut şi îmi amintea de mirosul florilor de liliac.